Civilizaţia geto-dacă în perimetrul comunei Felnac

Dacă urmele materiale ce atestă o locuire în zonă în epoca pietrei sunt deocamdată extrem de sărace, din epoca bronzului, perioadă istorică încadrată între anii 2000-1150 î.Hr., în localitate şi apropierea ei s-au descoperit un topor de bronz cu disc, un cuţit de bronz, precum şi fragmente a şapte brăţări de bronz cu capetele uşor subţiate, iar săpăturile efectuate la circa 1,5 km est de Felnac, în zona în care s-a construit în perioada comunistă complexul de porcine, au avut drept rezultat identificarea unui nivel de locuire ce aparţine culturii Mureş, specifice bronzului mijlociu (1700/1650-1350/1150 î.Hr.).

Din aceeaşi epocă istorică, în punctul „La vii”, situat la N-E de localitate, a fost descoperită accidental o necropolă de incineraţie din bronzul târziu (1350/1300-1200/1150 î.Hr.) ce aparţine culturii mormintelor tumulare, inventarul recuperat cuprinzând numeroase piese din bronz şi anume: patru ace cu capul în formă de pecete, un ac cu capul dublu conic, unul cu capul sferic turtit, opt brăţări, un pandantiv şi un pumnal. Alături de acestea au fost salvate şi două căni ornamentale cu caneluri, un vas-amforă şi un fragment de oală. Perioada de sfârşit a epocii bronzului coincide la nord de Dunăre si, desigur, pe valea Mureşului inferior, cu afirmarea unui nou tip de civilizaţie, bazată pe prelucrarea fierului, moment în care se vor individualiza şi dacii ca grup distinct în marea masă a populaţiilor trace, ca ramură nordică a acestora. La Felnac, urmele materiale ce datează din prima epocă a fierului (Hallstatt, 1200/1150-450/400 î.Hr.), dovedesc că în zonă existau condiţii prielnice tranziţiei, iar perioada de trecere de la prelucrarea bronzului la cea a fierului s-a efectuat într-un tipar care se încadrează în contextul general, în care se combina utilizarea alternativă a celor două metale ca materie primă pentru unelte.

O aşezare hallstattiană timpurie (1200/1150-850/800 î.Hr.), din care provin vase şi un mic depozit ce include cinci brăţări, trei ace şi două bucăţi de bronz brut, descoperiri atribuite culturii Cincu-Suseni, au fost scoase la iveală cu ocazia aceloraşi lucrări edilitare amintite mai sus. Tot din Felnac provin şase verigi sau inele de bronz, fragmente de fibulă şi ace de păr, toate din a doua jumătate a mileniului I î.Hr. şi un complex de obiecte compuse din patru fibule de bronz, una dintre piese datând din a doua fază a fierului, aparţinând perioadei La Tene târzii (200 î.Hr-106 d.Hr.). Materialul arheologic ce atestă popularea Felnacului cu o populaţie dacă este mult mai bogat între secolele I î.Hr.-I d.Hr. Astfel, în acest interval temporal a fost încadrată o aşezare dacică, se pare destul de prosperă şi întinsă, în care s-au descoperit semibordeie şi gropi de provizii, precum şi un cuptor, împreună cu un bogat material ceramic lucrat cu mâna şi la roată.

 

Font Resize